Creșterea accesibilității clientului cu adicții la servicii de recuperare

Pe lângă afectarea membrilor familiei și a propriei persoane, consumul de substanțe afectează societatea în ansamblul său. Costurile emoționale ale celor direct implicați sunt completate de costuri sociale care depășesc cu mult imaginația celor mai mulți dintre noi. În primul rând, este vorba de serviciile medicale și de costurile pe care le implică spitalizarea și tratamentele medicamentoase utilizate pentru încercarea de tratare a efectelor provocate de consumul de alcool. Este de remarcat apoi costul implicat de daunele umane și materiale provocate, de exemplu, de accidente[NA1]  produse pe fondul șofatului sub influența alcoolului sau drogurilor și care încarcă atât de mult sistemul de justiție. Multe dintre aceste costuri sunt suportate de Guvern.[1]

Prin proiectele noastre venim atât în sprijinul persoanelor care se confruntă cu abuzul sau dependența de substanțe sau comportamente, cât și în sprijinul profesioniștilor care întâlnesc, sub diferite forme, aceste persoane. Oferim informare, orientare, evaluare și consiliere individuală și de grup, grupuri de suport, grupuri educaționale atât pentru persoanele dependente, cât și pentru aparținătorii acestora. Profesioniștilor „de primă linie” le punem la dispoziție periodic cursuri despre boala dependenței și a codependenței. Pentru noi colaborarea cu aceștia nu e un principiu, e o realitate și o necesitate. Cum am putea altfel să găsim cele mai bune metode de intervenție în cazuri atât de provocatoare precum cele însoțite de adicții?

Să luăm, spre exemplu, clienții care ajung să ne cunoască după ce experimentează consecințe legale din cauza consumului de alcool sau stupefiante. Cel mai adesea, acestea se află deja sub supravegherea Serviciului de Probațiune pentru infracțiuni precum condus sub influența alcoolului sau drogurilor, furt, tâlhărie, violență domestic, tentative de omor, ucidere din culpă. Fapte grave, nu e așa?

Cei mai mulți dintre aceștia au la activ ani întregi de consum. Situația de criză legală, teama de a primi pedepse cu detenție ar putea constitui momente oportune de a inițiere a unui proces de recuperare. Pare evident rolul major al consilierului de probațiune în a-l așeza pe acest tip de client pe traseul schimbării și recuperării din dependențe– are cadrul de acțiune, are autoritatea conferită de o sentință judecătorească ce vizează includerea persoanei care a încălcat legea într-un program de reabilitare. Un studiu din SUA arată că cea mai mare parte a celor care intră în recuperare sunt referiți de către sistemul de justiție. La noi situația e mult diferită. Pe de o parte pentru că uneori cei care au șofat sub influență par mult mai puțin periculoși decât infractorii abstinenți, e ca și cum ar avea circumstanțe atenuante, ca și cum fapta lor e mai puțin gravă, iar o pedeapsă cu detenție ca urmare a neparticipării la un program de reabilitare pare extremă. Lipsa de resurse specializate de recuperare din adicții la nivel național poate fi dublată de pierderea speranței în capacitatea de schimbare a infractorilor. În cadrul centrului nostru, am văzut de-a lungul timpului persoane care au reușit să se schimbe și să își redefinească traiectoria în viață, însă e necesară o viziune mai largă asupra infracțiunii și oportunităților de schimbare, precum și accesarea cât mai curând a resurselor disponibile consilierului de probațiune. 

Avem apoi latura medicală. Spitalul de psihiatrie este cel mai cunoscut în rândul populației pentru tratarea dependenței, însă, în momentul în care se ajunge la internare, sunt tratate doar efectele. Omul este interesat să iasă din sevraj și să se stabilizeze din punct de vedere fizic. Pentru aceasta, i se administrează medicamente și este ținut sub observație, astfel încât să nu mai consume, dar aceste modificări vizează doar refacerea pacientului în plan fizic. Constatăm că există, din păcate, mai puțină deschidere decât ne-am dori din partea cadrelor medicale spre a vedea dependența ca o boală ce necesită îngrijiri integrate pe palier bio-psiho-socio-spiritual. O abordare exclusiv medicală își privează pacienții de beneficiile pe care le-ar putea aduce consilierea specializată. De multe ori, clienții ajung la noi în stadii grave ale bolii (ex. ciroză), când motivația e mult mai greu de stimulat. Ne asumăm în această direcție rolul de „avocați” ai intereselor persoanelor dependente și organizăm periodic discuții cu medicii pentru a trage un semnal de alarmă vis-à-vis de importanța pe care o poate avea o abordare integrată. „Sfatul medicului” are un rol deosebit de important în influențarea deciziilor oamenilor cu privire la conduita pe care o vor adopta, prin urmare, ne-am dori a mult mai mare deschidere din partea acestora și conlucrarea pentru progresul celor dependenți. Observăm în practică faptul că există șanse chiar și pentru cei care, din perspectiva întregii lumi, nu mai au niciuna.

Colaborarea pe care o avem cu Direcția Județeană de Protecție a Copilului are ca scop crearea unui cadru sigur pentru copiii aflați în grija unor adulți consumatori de psihotrope. Uneori, mamele aflate în astfel de situații sunt conștiente de problema pe care o au cu alcoolul, însă, fiind mame singure, consideră că accesarea unui program de tratament va lăsa impresia iresponsabilității, pentru ca mai apoi copiii lor să aibă de suferit. Paradoxal, nu? Dacă adăugăm lipsa de susținere din partea soților, lipsa resurselor financiare sau educației, abuzurile domestice sau neajutorarea învățată, cazuistica referită de Protecția Copilului este una extrem de complexă.

Astfel, credem că rolul directiv al asistentului social din DGASPC poate fi unul decisiv în determinarea primilor pași către schimbare. Oricâte eforturi ar dedica pentru rezolvarea problemelor existente în familie și integrarea/ reintegrarea copiilor, acestea nu vor fi durabile dacă problema de abuz nu e stopată.

De ce această listare de situații și domenii? Pentru că știm că putem fi de folos. Pentru că știm că suntem o resursă pentru profesioniștii din sistemul de justiție, din domeniul medical sau social.

Cum? Mai întâi, oferind oportunități de formare specifică și resurse bibliografice pentru o identificare mai rapidă și o intervenție de scurtă durată în cazul clienților sau pacienților cu adicții.

Mai apoi, deschizându-ne porțile către acei clienți sau pacienți îndrumați spre noi de către instituțiile colaboratoare. Procesul e unul definit în timp, transparent, iar programele de consiliere asigură standarde unice în România.

Și, nu în ultimul rând, sprijinind inițierea de servicii de screening, informare sau consiliere în cadrul acestor instituții. Grupurile de informare din cadrul secțiilor psihiatrice de dezintoxicare, cursuri de responsabilizare adresate clienților Serviciului de probațiune, programe educaționale în cadrul unor companii sau comunități parohiale sunt doar câteva exemple ale prezenței noastre în comunitate.

E drept, de cele mai multe ori, clienții se simt constrânși în momentul în care li se recomandă participarea la un program de recuperare din adicții, iar unii vor face tot ce pot pentru a evita acest lucru. Considerăm că este foarte important modul în care i se prezintă celui în cauză alternativele pe care le are. Dacă profesioniștii – asistenți sociali, medici, consilieri de probațiune vor înțelege boala dependenței, vor reuși să vadă beneficiile pe care cei care le trec pragul le vor putea obține de la un Program precum Sf. Dimitrie – echiparea cu un set de cunoștințe și abilități, precum și integrarea într-o comunitate care va face ca drogul să nu mai fie unicul răspuns în confruntarea cu provocările vieții. 

Metodele folosite până acum în societatea noastră nu au produs mari schimbări în privința persoanelor cu adicții, fie că au fost din sfera patologizării, puniției sau ignorării. Poate că e timpul ca acestea să fie schimbate în direcția celor dovedite ca eficiente, căci, „dacă nimic nu se schimbă, nimic nu se schimbă”, după cum bine zice un slogan al recuperării.

                                                                                              de Alexandra Delean, consilier în adicții

 

[1] Raportul situației globale asupra alcoolului și sănătății , 2014, pp 17-18

 [NA1]